Nagorno-Karabah este un teritoriu aflat între granițele Azerbaidjanului, cu o majoritate etnică armeană. După războiul care a devastat regiunea între 1992 şi 1994, Armenia a câştigat controlul de facto asupra teritoriului, ceea ce a dat naștere unui conflict care continuă și astăzi. Ajutorul internațional pentru mediere nu a dus încă la o pace durabilă. Jerzy Buzek a vizitat recent zona şi pe 15 iunie comisia pentru afaceri externe va găzdui o audiere publică cu privire la situaţia din regiune.
După războiul din 1992, regiunea a devenit o enclavă pe teritoriul Azerbaidjanului, cu o populaţie etnică omogenă de aproximativ 140.000 de armeni. Deşi regiunea se declară independentă, nici măcar Armenia nu recunoaște acest stat. În ciuda acordului de încetare a focului, tensiunea continuă să crească între părţi, actele de violenţă continuând. Mulţi se tem că investiţiile făcute de Azerbaidjan în domeniul aparaturii militare pot duce la schimbarea stării actuale.
Izolare politică și soluții propuse
Din cauza conflictului, Armenia a fost izolată diplomatic şi este dependentă de Rusia. Pentru transportul terestru, Armenia trebuie să ia în considerație doar rute care traversează Georgia şi Iranul, întrucât granița cu Turcia este închisă.
Mai mult, conductele de petrol din Marea Caspică spre Turcia au fost proiectate în așa fel încât să traverseze Georgia și nu Armenia. Mai mult, calea ferată din Azerbaidjan către Turcia înconjoară Armenia.
Grupul de la Minsk din cadrul OSCE, sub co-președinția Rusiei, Franței și a SUA, încearcă să găsească o ultimă soluție. Principiile unui eventual acord vizat, adesea supranumite principiile de la Madrid, urmăresc redarea teritoriilor care înconjoară Nagorno-Karabah autorităților azerbaidjene. De-a lungul acestui proces, trebuie determinat și statutul juridic final al regiunii. Trebuie, de asemenea, consolidat un coridor care ar putea lega Armenia de Nagorno-Karabah. Nu în ultimul rând, o eventuală rezolvare a conflictului ar trebui să ofere persoanelor strămutate dreptul de a se întoarce către locurile natale.
Atenție sporită din partea UE
Președintele Parlamentului, Jerzy Buzek, a vizitat Armenia luna trecută. Cu privire la situația din Azerbaidjan, președintele a declarat: „în discursurile mele aici am subliniat mereu faptul că trebuie recunoscută suveranitatea şi integritatea teritorială a Azerbaidjanului, între granițele convenite la nivel internațional. UE sprijină ferm eforturile internaţionale de soluţionare a conflictului din Nagorno-Karabah, centrate în jurul grupului de la Minsk şi în jurul găsirii unei soluţii paşnice, pe baza principiilor de la Madrid.”
