Această problemă este tratată de două rapoarte, aparținând eurodeputatului francez Pascal Canfin de la Grupul Verzilor și respectiv eurodeputatului german Werner Langen de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat). Propunerile lor vor fi discutate în plen, pe 4 iulie.
Cum funcționează
Cele două practici luate în vizor sunt vânzarea în lipsă și swapurile pe riscul de credit. Cum funcționează cele două? În primul rând, în cazul vânzării în lipsă avem de-a face cu o strategie care permite unui investitor să profite de scăderea prețurilor. De exemplu, dacă cineva crede că acțiunile Barney's Hardware vor scădea, poate împrumuta 1.000 de acțiuni cu 10 euro acțiunea, după care le vinde cu 10.000 de euro, așteaptă ca acțiunile să scadă, cumpără 1.000 de acțiuni cu 9.000 de auro, restituie acțiunile și rămâne cu un profit de 1.000 de euro. Există, bineînțeles, și riscul ca acțiunile să crească și atunci pierde.
În al doilea caz, dacă, de exemplu, cineva cumpără acțiuni Barney's Hardware și îi este teamă că firma ar putea da faliment, acesta cumpără un swap pe riscul de credit. În cazul în care compania dă faliment, asigurarea îi rambursează banii. În cazul în care compania nu dă faliment, nu pierde decât banii plătiți pe asigurare.
Vânzări în lipsă fără pre-validare și swapuri pe riscul de credit descoperite
Dacă cineva vinde în lipsă fără pre-validare, asta înseamnă că vinde de fapt acțiuni pe care nu le posedă. În raportul său, eurodeputatul Canfin propune permiterea acestei practici doar în cazul în care vânzătorul este în măsură să demonstreze că poate oferi acțiunile până la finalul zilei de negociere.
Swapurile pe riscul de credit descoperite sunt întâlnite în cazurile în care investitorii cumpără aceste credite chiar dacă nu posedă bunurile pe care acestea le asigură. Prin urmare, ei sunt despăgubiți dacă guvernul sau compania în cauză nu își îndeplinește obligațiile, chiar dacă nu posedă obligațiuni. Eurodeputații cred că aceste practici aduc dezechilibre economice și militează pentru interzicerea lor.
Instrumentele financiare derivate extrabursiere aprobate la nivel central
Raportul eurodeputatului Langen tratează instrumentele financiare derivate extrabursiere. Acestea sunt instrumente financiare care permit investitorilor să profite de trendurile bursiere și de prețul obligațiunilor, de ratele dobânzilor și de cele ale schimburilor valutare. Derivatele pot fi considerate ca un contract între două părți: când prețurile cresc, una dintre ele trebuie să o plătească pe cealaltă, în funcție de predicția părții care s-a îndeplinit.
De obicei, partenerii contractuali cad de acord cu privire la modalitatea de structurare a derivatei. Problema este lipsa de transparență. În cazul în care lucrurile nu decurg conform planului, nici una dintre părți nu știe cu exactitate nivelul de risc asumat, lucru care duce la instabilitatea întregului sistem financiar.
Soluția propusă de deputații europeni este aprobarea instrumentelor financiare derivate extrabursiere la nivel central prin intermediul unor contrapartide centrale - instituții financiare care intervin între părțile contractuale și se asigură că instrumentele derivate sunt fixate. Datele cu privire la tranzacții vor fi înregistrate la registrele comerciale pentru ca autoritățile de reglementare să poată stabili nivelul de risc pe piața instrumentelor derivate și să reacționeze în consecință.
Negocierile cu privire la aspectele menţionate mai sus cu statele membre sunt în curs de desfăşurare.